luni, 27 mai 2013

nasal





















Lot 105.1... Acesta este indicativul scris pe cutia de lemn, ce se afla pe masa, in fata mea. Nu imi vine a crede. Sa fie aceasta  ultima branza de Nasal pe care o voi manca vreodata? Trist, dar in acelasi timp foarte adevarat. Fabrica de la Taga, va functiona pana la data de 1 iunie, dupa care va intra in "conservare", au precizat actionarii majoritari de la Napolact, compania olandeza FrieslandCampina. De ce oare s-a luat aceasta decizie? Branza de Nasal nu este doar marca inregistrata a companiei, ci este si un produs cu denumire de origine protejata in Uniunea EuropeanaBranza de Nasal este primul produs romanesc pentru care am obtinut acest statut, care a intrat in vigoare din luna ianurarie 2007, odata cu Tratatul de Aderare. Acest lucru inseamnă ca, desi branza nu se fabrica la standardele europene, ea poate fi vanduta in toata Uniunea Europeana.


















Branza de Nasal a fost acceptata ca produs specific, cu distributie in tot spatiul economic european. De ce s-a ajuns oare pana aici, si totusi acest tip de branza nu o sa se mai fabrice? "Decizia a fost luata ca urmare a interesului scazut pe care consumatorii romani il au pentru specialitatile de branzeturi romanesti"... acestea au fost argumentele conducerii Napolact, in legatura cu motivul inchiderii fabricii. Rasfoind presa, mai aflam ca fabrica de la Taga urmeaza a fi scoasa la vanzare, urmand ca cei care o vor cumpara nu vor mai avea dreptul sa produca aceasta marca de branza - asta desi aceasta branza este una dintre cele mai cunoscute si apreciate printre consumatori, stiut fiind faptul ca este fermentata in conditii speciale, in interiorul unei grote aflate pe dealul localitatii clujene Taga. Ce trebuie sa intelegem din toate acestea? E foarte clar...olandezii de la FrieslandCampina au reusit sa isi anihileze concurenta, pentru a-si impune pe piata romaneasca propriile produse. Acest fenomen de distrugere a autenticitatii unor produse locale traditionale, este un prim pas pana la pierderea identitatii nationale. Incet, incet globalizarea isi spune cuvantul. 



















Probabil va intrebati de ce sunt atat de inversunat, vis a vis de acest subiect. In primul rand nu sunt de acord cu pierderea identitatii nationale, si aici ma refer in primul rand la pierderea valorilor traditionale. Fara ele  oamenii nu vor mai stii cine sunt sau ce au fost si in cele din urma vor fi dispusi (cu voie sau fara voie) sa imbratiseze noua identitate europeana. Si in al doilea rand, e vorba despre locul unde am copilarit, mai precis satul Bont, comuna Fizesul Gherlii, comuna invecinata cu localitatea Taga din judetul Cluj. Branza de Nasal e o specialitate pe care o cunosc inca din anii '70-'80, practic am crescut cu acest "camembert romanesc", care dupa parerea mea este de 1000 de ori mai bun decat cel frantuzesc.


















Nasal este (...sau mai bine zis a fost) un cas aparte originar din regiunea Clujului. Isi trage numele de la satul in care a fost produs prima data. Este un cas cu textura moale, o branza cremoasa in interior, cu crusta rosiatica la suprafata, facuta din lapte de vaca (mat. gr. 45%, sare max. 3%), cu un gust aromatizat si picant, precum si cu un miros foarte puternic si specific.
Branza este facuta din lapte pasteurizat, controlat calitativ si cantitativ. Branza este taiata dreptunghiular şi pusa la maturat in grota de la Taga, timp in care se formeaza o pelicula rosiatica cu mucegai alb la suprafata. Are loc apoi transformarea din exterior spre interior a branzei, intr-o pasta asemanatoare camembertului frantuzesc, cu gust specific, usor picant. Daca in Franta, branza este insamantata artificial cu mucegaiuri nobile, la Nasal o bacterie numita Brevibacterium Linens, care traieste in roca grotei in care este depozitata branza pentru  maturare timp de 18 zile, face totul singura. Desigur, are nevoie de conditii propice: temperatura constanta si umiditate mare - in grota sunt mereu 14 grade Celsius si umiditate de 93%. Bucatile de branza din pestera sunt intoarse pe toate partile o data la trei zile si intretinute cu saramura. La final, branza este data prin praf de amidon, pentru a nu se lipi de ambalaj si apoi puse in cutii din lemn. Greutatea standard a fiecarei bucati este 350 de grame si au termen de valabilitate de 45 până la 60 de zile, dacă sunt pastrate la 4-8 grade Celsius...A fost frumos, a fost ca o poveste, a fost si nu mai este.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu