duminică, 27 ianuarie 2013

biscuiti din aluat fraged





















Ce sa le fac "veveritzelor" pentru desert? E sambata si am un pic mai mult timp liber, asa ca m-am hotarat sa prepar o reteta a marelui Ramsay. De origini scotiene, dar britanic prin educatie, Gordon Ramsay a jucat mai  intai fotbal pentru cei de la Rangers, apoi in urma unui accident grav la genunchi, a trebuit sa abandoneze intr-un final cariera sportiva. La varsta de 19 ani, s-a inscris la Colegiul Tehnic de Nord Oxfordshire, unde a studiat management hotelier. Descrie decizia lui de a intra la colegiul de catering, ca "un accident, un accident complet". La inceputul anilor '80, lucreaza ca commis chef  la Wroxton House Hotel si Wickham Arms. Apoi se muta la Londra, unde lucreaza in diverse restaurante, printre care si la temperamentalul  Marco Pierre White in Harvey's. Dupa o perioada de 2 ani si 10 luni, cat a lucrat la Harvey's, Ramsay se decide sa studieze preparatele din bucataria franceza. Pleaca la Paris si lucreaza pentru Albert Roux in Le Gavroche. Dupa un an de munca in acest restaurant Albert Roux il invita sa lucreze cu el in Hotel Diva, intr-o statiune de schi in Alpi. De aici Ramsay sa mutat la Paris pentru a lucra cu Guy Savoy și Joël Robuchon, ambii bucatari cu stele Michelin. A continuat timp de inca 3 ani formarea sa in Franta, dupa care a lucrat un an de zile ca bucatar personal pe yahtul Idlewind, cu sediul in Bermuda. La intoarcere in Londra, lui Gordon i s-a oferit postul de head chef  la restaurantul La Tante Claire in Chelsea. La scurt timp dupa accea, Marco Pierre White a reintrat in viata lui, oferindu-i postul de head chef  si un procent de 10% la Rossmore. Rastaurantul a fost redenumit Aubergine si 14 luni mai tarziu primeste prima stea Michelin. In 1998 isi deschide propriul restaurant in Chelsea, restaurant Gordon Ramsay, cu ajutorul socrului sau. In 2001, restaurantul primeste a treia stea Michelin. In 2002 performanta se repeta la Londra, unde deschide al doilea local Pétrus, in Londra. Pana la finalul anului 2011, Gordon Ramsay avea in grija lui 27 de restaurante in toata lumea, iar in martie 2012 a mai deschis unul in Las Vegas. 7 dintre ele au primit stelele atat de dorite in ghidul Michelin, cea mai mare distinctie pe care si-o poate dori un bucatar.
biscuiti din aluat fraged (Gordon Ramsay)

150 g faina alba de grau
100 g faina de orez
1/2 lingurita de sare
125 g unt nesarat, la temperatura camerei
90 g zahar
1 ou mare batut
zahar pudra

Cerneti impreuna faina de grau, cea de orez si sarea. Cu un mixer, bateti untul impreuna cu zaharul, pana se omogenizeaza. Adaugati incet oul, apoi dati mixerul la viteza cea mai mica si adaugati incet faina, cate o linguta o data, pana cand amestecul capata consistenta si formeaza un aluat moale. Formati o minge de aluat, inveliti-o in folie alimentara si bagati-o la frigider minim o ora.
Preincalziti cuptorul la 160 grade Celsius. Pe o suprafata pudrata cu faina, intindeti aluatul pana la o grosime de cca 3-4 mm si taiati-l in diverse forme (eu am ales forma de inima). Puneti bucatile de aluat intr-o tava cu hartie de pergament si dati-le la cuptor timp de 20-25 minute, pana se rumenesc usor. Lasati-le in tava cateva minute, pana cand se intaresc, apoi transferati-le pe un gratar si lasati-le sa se raceasca bine. Pudrati-le cu zahar inainte de servire. Le puteti servi cu diverse creme sau cu dulceata. "Veveritzele" au ales dulceata de gutui. Stiu ele de ce. Pofta buna!



marți, 22 ianuarie 2013

paine frageda cu ulei





















Postul este infranarea pentru o vreme de la tot ceea ce ingreuneaza sufletul si trupul in alergarea cea buna catre Dumnezeu. Postul este mai intai grija pentru suflet, ca infranare de la orice prilej de pacat, ca intoarcere dinspre patimi si slabiciuni inspre lucrarea tuturor faptelor bune. Mai apoi, postul este grija pentru trup, pentru ca acesta sa nu se obisnuiasca totusi cu odihna si cu mancarurile alese, slabind din cauza acestora.  Strunit prin lipsa "dulceturilor", trupul nu se va impotrivi duhului in implinirea celor bune si va gusta si el oarecum din lucrurile duhovnicesti.
Incep astazi un periplu culinar printre mancarurile de post, cu o prima reteta de la Manastirea Jitianu, manastire de calugari, situata in sat Braniste, com. Podari, jud. Dolj. Asezamantul monahal dateaza de la sfarsitul sec. al XV-lea si inceputul sec. al XVI-lea, fiind ctitorie a boierilor Craiovesti, pe locul unei mici biserici de lemn, ridicate, conform traditiei, de catre Mircea cel Batran in semn de multumire, dupa victoria de la Rovine. Manastirea Jitianu a fost inchinata Manastirii Sf. Pavel din Muntele Athos pana in anul 1628. Biserica de astazi, in stil triconc, a fost ridicata in anii 1654-1658 de Doamna Balasa, sotia domnitorului Constantin Basarab Carnu si terminata in anul 1701 de egumenul Popa Luca de la Sf. Munte. Are hramul Sf. Mare Mucenic Dimitrie si Sf. Proroc Ilie.




















paine frageda cu ulei (mancaruri de post, editura Sophia)

1 kg faina
500 g tarate de grau
1 lingura sare
25-30 g drojdie
susan, samburi dovleac, migdale
300 - 500 ml apa sau bors (in functie de cat cere aluatul ca sa devina consistent)
150 ml ulei

Se amesteca faina cernuta cu taratele intr-un vas. In vasul in care se va framanta, se amesteca apa (borsul) cu uleiul, drojdia, sarea, susanul, samburii de dovleac si migdalele. Concomitent se toarna putin cate putin din amestecul de faina si tarate. Amestecam pana vedem ca se intareste. Apoi framantam aluatul, adaugand treptat faina si tarate pana devine un aluat consistent, nu prea tare, ci chiar pufos. Se bate putin aluatul , pentru a se fragezi. Se modeleaza sub forma de chifle si se da la cuptor 40 min la foc mediu, pana se rumeneste putin.

luni, 21 ianuarie 2013

varza de bruxelles cu migdale si portocale





















Varza de Bruxelles (brassica oleracea gemmifera) a fost cultivata inca din secolul al 13-lea, pe teritoriul Belgiei de astazi. Prima referire scrisa dateaza din anul 1587. In timpul secolului al 16-lea s-a bucurat de o  mare popularitate in Tarile de Jos si drept urmare a inceput sa se raspandeasca in zonele mai reci din nordul Europei.
Varza de Bruxelles este bogata in vitamina B1, care asigura o buna functionare a sistemului nervos si muscular; este hipocalorica, fiind recomandata in dietele de slabire; bogata in fibre, asigura un tranzit intestinal normal; contine sulforafan, o substanta chimica cu puternice proprietati anticancerigene. Ea are un aport caloric scazut: 100 g de varza furnizeaza 25-34 kcal. Contine amidon, fier, potasiu, fosfor, vitamina C, vitaminele din grupa B, provitamina A. De asemenea, este o sursa foarte buna de vitamina D si acid folic, fiind recomandata in dieta femeilor insarcinate.
Varza de bruxelles este o leguma din soiurile tarzii, care creste lent si care face parte din familia verzei. Mugurii arata ca niste verze in miniatura si se formeaza pe tulpina, langa zona in care frunzele sunt prinse de aceasta. Varza de Bruzelles se recolteaza dupa inghet, cand mugurii sunt tari, au forma compacta si culoare verde intens; trebuie sa aiba diametrul de aproximativ 2,5-4 cm.







varza de bruxelles cu migdale si portocale (gustos.ro)

500 g varza de Bruxelles
75 ml ulei de masline extravirgin
1 ceapa
2 linguri mustar Dijon
150-200 ml supa de pui
150 ml suc de portocale
50 g migdale sfaramate
2-3 linguri de miere
1 portocala
100 g stafide
1/2 lingurita oregano
sare, piper

Se fierbe varza de Bruxelles in apa cu sare timp de 3 minute, dupa ce a inceput sa fiarba apa. Se scot verzele si se pun intr-o strecuratoare si apoi sub jet de apa rece. In acest timp se pun stafidele la inmuiat in sucul de portocale. Se toaca cepa marunt si se caleste, la foc mic, pana se caramelizeaza (aproximativ 10 min). Se dizolva mustarul in cantitatea de supa si se adauga peste ceapa. Se potriveste de sare si piper si se mai fierbe inca aprox. 3 min, amestecand tot timpul. Peste aceste ingrediente se rastoarna varza, mierea si sucul de portocale si se continua fierberea timp de aprox. 15 min, pana cand se inmoaie varza. Se curata de coaja si se desface portocala in bucati si se adauga peste varza. Se pun si migdalele, oregano si stafidele, apoi se ia de pe foc. Asta e tot. Pofta buna!





duminică, 20 ianuarie 2013

paine cu iaurt

S-a terminat painea!!! Ce facem? Ieri seara in bucatarie, zarva mare. Ale mele "veveritze" misunau peste tot agitate. Ce papam la cina?  M-am hotarat imediat sa fac o reteta pe cat de usoara, pe atat de gustoasa. O paine rustica, care te "imbata" cu mirosul ei cand o scoti din cuptor si te satura doar privind-o.

paine cu iaurt

500 g faina alba
30 g drojdie
150 g iaurt gras
250 ml apa calduta
2 linguri ulei de masline extravirgin
1-2 lingurite zahar
2 lingurite sare
1 galbenus de ou
seminte de susan

Cernem faina intr-un vas unde urmeaza sa framantam aluatul. Separat intr-o cescuta, frecam drojdia cu zaharul si 2-3 linguri de apa calda. Peste faina cernuta, turnam drojdia pregatita ca mai sus, uleiul, apa calda, sarea si iaurtul. Incepem sa framantam pana cand aluatul incepe sa capete consistenta. Daca aluatul mai "cere" faina, atunci mai adaugam cat este necesar, astfel incat la final aluatul trebuie sa fie elastic si sa se desprinda usor de pe maini.
Punem vasul intr-un loc cald, acoperit cu o carpa curata si il lasam la dospit cca 1 ora, pana isi dubleaza volumul. Dupa acest interval de timp, luam aluatul si il punem pe masa de lucru, care in prelabil a fost presarata cu putina faina si incepem sa il mai framantam putin si ii dam o forma rotunda. Preincalzim cuptorul la cca 220 grade Celsius, si punem aluatul intr-o tava intinsa cu o hartie de copt pe fund. Mai lasam timp de aproximativ 1/2 ore painea la dospit in tava, acoperita de o panza alba. Inainte sa bagam painea la cuptor, cu ajutorul unei pensule, ungem cu galbenusul de ou suprafata painicii si apoi presarati semintele de susan.
Introducem painea in cuptor si o coacem timp de 30-45 min. Pofta buna!




joi, 17 ianuarie 2013

ratatouille

Cine nu a vazut filmul "Ratatouille"? Creat de cei de la Pixar si distribuit de Walt Disney Pictures, filmul a castigat premiul Oscar in 2008, la categoria cel mai bun film de animatie. Filmul urmareste aventurile unui tanar soarece, pe nume Remy, al carui vis este sa devina maestru bucatar. El nu e descurajat nici de piedicile pe care i le pune familia, nici de faptul ca gastronomia este o profesie care uraste soarecii prin excelenta. In ciuda pericolelor si a capcanelor, ispita este mare, asa ca se aventureaza in acest univers interzis. Sfasiat intre conditia sa si visul neindeplinit, Remy va descoperi curand adevaratul sens al aventurii, al prieteniei, al familiei si va intelege ca trebuie sa aiba curajul de a fi ceea ce este: un soarece care vrea sa fie mare bucatar.
Titlul filmului se referă la o mancare frantuzeasca ce este servita spre sfarsitul filmului dar este si un joc de cuvinte referitor la specia personajului principal al filmului (rat = sobolan).
Ratatouille este o tocana de legume traditionala, din regiunea Provence a Frantei, originara din Nice. Numele complet al felului de mâncare este ratatouille niçoise. Aceasta este compusă, în principal, din legume fierte: vinete, ceapa, dovlecei, ardei si rosii. Ca orice reteta „traditionala”, nu exista un mod exact de a o prepara, doar anumiți pasi sunt obligatorii. Există două metode de a prepara legumele: fierberea lor separat, sau toate impreuna.
ratatouille (4 portii) (la cuisine traditionnelle, editura Atlas)

500 g vinete
3 cepe mari
3 ardei grasi rosii
500 g piper verde
500 g dovlecei
4 rosii mari
3-4 catei de usturoi
2 linguri de faina
125 g parmezan ras
15 cl ulei de masline extravirgin
patrunjel
sare, piper

Taiati cele 500 g vinete in rondele de cca 1 cm grosime. Presarati peste ele cele doua linguri de faina. Scoate semintele si pedunculii de la cele 500 g de piper verde. Curatati cepele si taiati-le pe fiecare in 6 bucati.
Taiati dovleceii rondele . Curatati si taiati in bucati ardeii grasi. Taiati in 4 fiecare rosie in parte.
Pune-ti piperul verde intr-o tava in cuptor si lasati timp de 10-15 min. Il intoarceti de 2-3 ori, apoi il scoateti si il zdrobiti. Incingeti o cratita in care ati pus uleiul de masline si inabusiti rondelele de vanata cateva minute la foc viu. Micsorati focul, sarati, piperati, puneti un capac peste cratita si lasati sa fiarba timp de 20 min, agitand-o din cand in cand. Scoateti-le din cratita si asezati-le intr-un vas termorezistent si presarati peste ele 25 g parmezan ras. Faceti acelasi lucru succesiv cu celelalte legume. Ceapa timp de 20 min, dovleceii 20 min, rosiile 10 min si ardeii pana se inmoaie. Varsati toate legumele in vasul termorezistent in care se gasesc vinetele. Amestecati usor toate legumele impreuna cu 75 g de parmezan. Incalziti cuptorul la 210 grade Celsius. Tocati cateii de usturoi si patrunjelul si presarati peste legume. Presarati restul de parmezan si stropiti cu ulei de masline. Bagati vasul in cuptor pentru gratinare timp de 10-15 minute. Serviti alaturi de acest ratatouille delicios, un pahar de vin alb Cotes de Duras sau un vin rose Cotes de Provence. Bon appetit!









marți, 15 ianuarie 2013

salata de andive





















Cichorium endivia este numele ei stiintific sau "cicoare de Bruxelles" cum o denumesc altii, andiva este o leguma cu o aroma deosebita, cu un gust usor amarui, putine calorii si valoare nutritiva mare. Sunt originare din Belgia, acolo unde sunt numite “aurul alb”, datorita proprietatilor lor. Sunt bogate in potasiu, calciu, vitaminele A, B1, B2, B5, B9, C si E, beta-caroten si celuloza. Aceasta planta este saraca in calorii, o frunza de andiva avand o singura calorie.
Unul dintre rolurile principale ale andivei este acela de a fi un bun vitaminizant si remineralizant in alimentatia copiilor, a convalescentilor, a gravidelor sau a persoanelor in varsta. Proprietatile terapeutice ale andivelor se datoreaza indeosebi gustului lor amarui, tonic, prin care sunt stimulate pofta de mancare si secretiile gastrice.
Cand se foloseşte gatita, se fierbe in doua ape, dintre care prima se arunca. Cand se foloseste cruda, nu se spala: se indeparteaza doar frunzele exterioare si se stropeste cu lamaie.





















salata de andive

2 andive
3-4 linguri de smantana grasa
1-2 linguri ulei de masline extravirgin
zeama de la o lamaie
2-3 catei de usturoi taiati marunt
50 g branza Roquefort
miezul de la 6-7 nuci
sare, piper

Se curata andivele si se taie in bucati potrivite. Se pun intr-un castron, impreuna cu miezul de nuca si branza Roquefort maruntita in mana.
Separat se pregateste un dressing din uleiul de masline extravirgin, smantana, zeama de lamaie, usturoiul tocat marunt, sare si piper. Se amesteca toate aceste ingrediente si se toarna in castron peste andive. Amestecam bine salata si o servim de preferinta imediat dupa preparare. Pofta buna!




luni, 14 ianuarie 2013

minestrone



Minestrone este o supa groasa, de origine italiana, facuta din legume, de cele mai multe ori cu adaos de paste sau orez. Datorita originilor sale unice si in absența unei retete fixe, minestrone variază foarte mult pe teritoriul Italiei, in functie de modul de preparare, in ce perioada a zilei este servita, ingrediente si sezon. Variază de la o supa cu textura groasa si densa , pana la una cu cantitati mari de legume fierte usor taiate cuburi si chiar poate contine si carne.
Minestrone poate fi preparata cu apa sau zeama de legume, dar se poate si cu o zeama usoara, de la bollito misto (o fiertura din mai multe tipuri de carne). Puteti folosi si o supa usoara de pui, ca baza a supei (sau zuppa cum spun italienii). O alta regula de baza este soffritto, adica sa prajiti la foc foarte mic legumele (ceapa, telina, usturoi, morcovi, etc), obtinand o aroma fantastica. Este un pas important in prepararea supei, deoarece uneste si intensifica toate aromele. Si nu in ultimul rand, ingredientele trebuie sa fie legume de sezon.

minestrone

1-2 cepe rosii mici, curatate si tocate marunt
1-2 morcovi taiati cubulete
1/2 telina taiata cubulete
1 ardei rosu taiat marunt
100 gr. mazare
1 cartof curatat si taiat bucati
1 dovlecel taiat bucati
3 catei de usturoi
1 foaie dafin
1 conserva de rosii de 400 g
50 g paste uscate (eu am pus taietei de orez)
patrunjel tocat
ulei de masline extravirgin
busuioc proaspat
sare, piper
o bucata de parmezan pentru servit

Pentru inceput pregatim soffritto. Punem intr-o oala doua linguri de ulei de masline, punem foaia de dafin, ceapa, morcovul, telina, ardeiul si usturoiul si le calim la foc foarte mic, circa 15-20 minute, pana cand se inmoaie, fara sa se rumeneasca. Adaugam 1,5-2 litri apa (supa de pui) impreuna cu mazarea, dovlecelul, cartoful si conserva de rosii si le fierbem la foc mic 15 minute, pana cand vedem ca s-a fiert cartoful. Punem pastele, amestecam si continuam sa fierbem la foc mic, pana cand se inmoaie pastele.
Daca vi se pare supa prea groasa, mai adaugati niste apa (supa de pui), ca sa o subtiati. Apoi gustati si o condimentati cu sare si piper. Serviti supa presarata cu frunzele de busuioc rupte si cu niste ulei de masline extravirgin. Puneti pe masa bucata de parmezan si o razatoare, ca sa se serveasca toata lumea. Buon appetito!

marți, 8 ianuarie 2013

bruschette clasice


M-am gandit sa incep anul la fel cum ne-am incepe o zi obisnuita... adica cu micul dejun. Va propun o simpla si gustoasa reteta de bruschetta, de fapt aceea bruschetta clasica sau de baza cum i se mai zice, de la care se porneste ori de cate ori dorim sa facem orice varianta de bruschetta. O bruschetta este un gen de tartina. De obicei se face dintr-o bucata mare de paine din plamada, cu o culoare gri inchis si un continut mai mare de apa decat painea obisnuita. In caz ca nu gasiti, puteti folosi o paine mare  rotunda taraneasca, de buna calitate.
Ori de cate ori am ocazia, le servesc pe micutzele mele doamne la micul dejun, cu aceasta minunata bruschetta.






















bruschette clasice

2-3 felii paine taraneasca
1-2 catei de usturoi
ulei de masline extravirgin
busuioc
sare

Taiati feliile de paine de circa 1 cm grosime. Prajiti feliile de paine pe gratar, pe ambele parti, pana se rumenesc sau in aparatul de prajit paine. Frecati-le usor cu un catel de usturoi taiat. Turnati deasupra putin ulei de masline extravirgin de cea mai buna calitate si apoi presarati sare si busuioc. Pofta buna!