Vinul si mancarea sunt lucruri inseparabile. Putem cunoaste si intelege cu adevarat vinul si gustul lui, doar daca stim si intelegem mancarurile. Incepand de azi, va voi prezenta pe parcursul a catorva episoade (postari), sfaturi utile despre cum sa facem o buna asociere intre vin si mancare.
Daca nu stii cum se potriveste vinul cu mancarea, lasa deoparte paharul de bere si nu dispera - e mai usor decat ti-ai inchipuit, in ciuda aparentei complexitati a combinatiilor. Potrivirea se face intre aroma dominanta a mancarii (aflata, de obicei, in sos) si varietatea de strugure care domina aroma vinului. Ingredient de baza cu ingredient de baza (abia pe urma iei in considerare textura si corpolenta). Daca intelegi cum lucreaza diferitele grupuri de arome, atunci vei putea sa stapanesti mai bine jocul potrivirii vinului cu mancarea.
Fiecare tara sau regiune care este cunoscuta pentru un anumit produs alimentar, produce si un vin sau o alta bautura alcoolica ce se potriveste perfect cu aceea mancare. Locuitorii Romei beau Frascati Superiore Secco la delicioasele lor spaghetti alla carbonara, elvetienii gusta Chasselas pe langa fondue de branza, nord-africanii aleg alcool si ceai de menta pentru cuscus, rusii servesc vodca la borsuri, iar scandinavii au aquavitul pe care il beau cu gravlax. Aceste savuroase combinatii de bauturi si mancaruri sunt deseori regionale. Niciunde nu este mai evidenta aceasta realitate decat in Franta sau Italia. In Franta se bea Riesling cu choucroute garnie a l'alsacienne, Sancerre cu branza Chavignol si Sauternes cu foie gras. Sunt combinatii care n-au aparut accidental, ci asa au fost proiectate - proiectate de natura. Vinul e facut din struguri, si strugurii cresc la fel ca si restul fructelor sau produselor agrare de acolo. Sunt toate nascute din acelasi sol, in acelasi climat, in acelasi mediu, deci se combina pefect, in mod natural.
Mancarea, ca si vinul, trebuie sa fie cultivata in soluri bune si sa beneficieze de lumina solara si ploaie in cantitati suficiente, trebuie produsa in cantitati mici, utilizand cu atentie tehnicile de culegere si preparare. Asa cum exista numeroase soiuri de struguri, tot asa exista si varietati diferite de rosii, ciuperci, cartofi sau mere. Apoi, similar vinului, fiecare varietateeste, mai departe, diferentiata dupa origini. Aceleasi lucruricare, in materie de vinuri (peisaj, vegetatie, sol si clima, adica terroir), diferentiaza regiuni sau tari, ii imprumuta si mancarii diversitate. Si asa cum exista soiuri de struguri adaptate unui set de conditii geografice, tot asa exista un set de conditii geografice ideale pentru un anumit produs alimentar: smochinii se dezvolta cel mai bine in zona mediteraneeana, merilor le merge cel mai bine in zone mai racoroase, somonul provine din Norvegia, untul cel mai bun din Normandia, trufele din Perigord, branza de capra din Valea Loarei, sunca de Parma si branza parmezan din Toscana si exemplele ar putea continua.
Pentru inceput va prezint un simplu grafic, prezentat de cei de la Visual.ly, unde poti face intr-o maniera foarte facila, asocierea mancarurilor cu vinurile.
Intotdeuna esential este ca ambele personalitati - a mancarii si a vinului - sa fie respectate si sa se completeze, fara ca una sa domine. Asa cum o persoana timida si introvertita infloreste si se deschide in prezenta unei companii potrivite, la fel si o buna combinatie cu mancarea poate releva aspectele complexe ale unui vin. Nu este vorba sa isi compenseze reciproc neajunsurile, ci mai degrava sa isi scoata in evidenta calitatile. Un vin, oricat de bun ar fi, nu poate face mai interesanta o mancare plictisitoare. De asemenea, un vin neechilibrat nu isi poate ascunde defectele in spatele unei mancari spectaculoase, bogat condimentata. Combinatia de succes este realizata cand vinul scoate in evidentaun aspect al mancarii, iar mancarea subliniaza o calitate a vinului. Precum orice in viata, asta se obtine cu respect de ambele parti, dublat de curiozitate, cu rabdare dublata de un dram de ambitie, cu pasiune usor temperata de moderatie si cu experienta dobandita prin multa practica.
(pairing wine and food, Linda Johnson-Bell)
Daca nu stii cum se potriveste vinul cu mancarea, lasa deoparte paharul de bere si nu dispera - e mai usor decat ti-ai inchipuit, in ciuda aparentei complexitati a combinatiilor. Potrivirea se face intre aroma dominanta a mancarii (aflata, de obicei, in sos) si varietatea de strugure care domina aroma vinului. Ingredient de baza cu ingredient de baza (abia pe urma iei in considerare textura si corpolenta). Daca intelegi cum lucreaza diferitele grupuri de arome, atunci vei putea sa stapanesti mai bine jocul potrivirii vinului cu mancarea.
Fiecare tara sau regiune care este cunoscuta pentru un anumit produs alimentar, produce si un vin sau o alta bautura alcoolica ce se potriveste perfect cu aceea mancare. Locuitorii Romei beau Frascati Superiore Secco la delicioasele lor spaghetti alla carbonara, elvetienii gusta Chasselas pe langa fondue de branza, nord-africanii aleg alcool si ceai de menta pentru cuscus, rusii servesc vodca la borsuri, iar scandinavii au aquavitul pe care il beau cu gravlax. Aceste savuroase combinatii de bauturi si mancaruri sunt deseori regionale. Niciunde nu este mai evidenta aceasta realitate decat in Franta sau Italia. In Franta se bea Riesling cu choucroute garnie a l'alsacienne, Sancerre cu branza Chavignol si Sauternes cu foie gras. Sunt combinatii care n-au aparut accidental, ci asa au fost proiectate - proiectate de natura. Vinul e facut din struguri, si strugurii cresc la fel ca si restul fructelor sau produselor agrare de acolo. Sunt toate nascute din acelasi sol, in acelasi climat, in acelasi mediu, deci se combina pefect, in mod natural.
Mancarea, ca si vinul, trebuie sa fie cultivata in soluri bune si sa beneficieze de lumina solara si ploaie in cantitati suficiente, trebuie produsa in cantitati mici, utilizand cu atentie tehnicile de culegere si preparare. Asa cum exista numeroase soiuri de struguri, tot asa exista si varietati diferite de rosii, ciuperci, cartofi sau mere. Apoi, similar vinului, fiecare varietateeste, mai departe, diferentiata dupa origini. Aceleasi lucruricare, in materie de vinuri (peisaj, vegetatie, sol si clima, adica terroir), diferentiaza regiuni sau tari, ii imprumuta si mancarii diversitate. Si asa cum exista soiuri de struguri adaptate unui set de conditii geografice, tot asa exista un set de conditii geografice ideale pentru un anumit produs alimentar: smochinii se dezvolta cel mai bine in zona mediteraneeana, merilor le merge cel mai bine in zone mai racoroase, somonul provine din Norvegia, untul cel mai bun din Normandia, trufele din Perigord, branza de capra din Valea Loarei, sunca de Parma si branza parmezan din Toscana si exemplele ar putea continua.
Pentru inceput va prezint un simplu grafic, prezentat de cei de la Visual.ly, unde poti face intr-o maniera foarte facila, asocierea mancarurilor cu vinurile.
Intotdeuna esential este ca ambele personalitati - a mancarii si a vinului - sa fie respectate si sa se completeze, fara ca una sa domine. Asa cum o persoana timida si introvertita infloreste si se deschide in prezenta unei companii potrivite, la fel si o buna combinatie cu mancarea poate releva aspectele complexe ale unui vin. Nu este vorba sa isi compenseze reciproc neajunsurile, ci mai degrava sa isi scoata in evidenta calitatile. Un vin, oricat de bun ar fi, nu poate face mai interesanta o mancare plictisitoare. De asemenea, un vin neechilibrat nu isi poate ascunde defectele in spatele unei mancari spectaculoase, bogat condimentata. Combinatia de succes este realizata cand vinul scoate in evidentaun aspect al mancarii, iar mancarea subliniaza o calitate a vinului. Precum orice in viata, asta se obtine cu respect de ambele parti, dublat de curiozitate, cu rabdare dublata de un dram de ambitie, cu pasiune usor temperata de moderatie si cu experienta dobandita prin multa practica.
(pairing wine and food, Linda Johnson-Bell)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu